Sfanta Treime

Pagina 9 din 11 Înapoi  1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11  Urmatorul

In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Sam Mai 12, 2018 2:00 pm

Tot astazi in calendar :
Sf .Ier.Epifanie,Arhiep.Ciprului si Sf.Ier.Gherman,Patriarhul Constantinopolului

avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Dum Mai 13, 2018 2:04 pm

Frica de Dumnezeu - Sfantul Serghie Meciov
Despre frica de Dumnezeu - al doilea cuvânt de învăţătură
Avem nevoie să învăţăm iubirea de Dumnezeu, iar prin Dumnezeu şi iubirea de aproapele, pentru că numai această dragoste este creştinească. Iar pentru asta trebuie să începem cu frica de Dumnezeu. Dacă credinţa începe cu pocăinţa, calea către dragoste trece prin frica de Dumnezeu. Dacă vrei să ajungi la limanul dragostei, ia-ţi drept cârmaci frica de Dumnezeu, spun Sfinţii Părinţi. Pocăinţa este corabia, frica este cârmaciul, iar dragostea este limanul dumnezeiesc. Frica ne urcă pe corabia pocăinţei, ne trece marea cea puturoasă a vieţii şi ne călăuzeş te la limanul dumnezeiesc, care este dragostea.
Sufletele noastre sunt murdărite, şi de aceea nu are înrâurire asupra lor frica de Dumnezeu. Despre asta vorbeşte Fericitul Diadoh, făcând următoarea comparaţie: „Rănile trupeşti, dacă nu sunt curăţate şi oblojite cum se cuvine, nu simt nici un folos de la doctoriile puse pe ele de către doctori; iar când sunt curăţate, atunci simt lucrarea binefăcătoare a doctoriilor şi prin aceasta ajung la tămăduirea desăvârşită: şi sufletul, atâta timp cât rămâne în lenevire şi e acoperit de lepra iubirii de plăceri, nu poate simţi frica de Dumnezeu, chiar de l-ar bate cineva la cap tot timpul cu înfricoşătoarea şi nemitarnica judecată dumnezeiască, iar când începe să se curăţească prin lucrarea deplinei luări aminte de sineşi, abia atunci începe să simtă ca pe o doctorie dătătoare de viaţă frica de Dumnezeu, care o arde ca într-un foc prin lucrarea mustrărilor, şi astfel, curăţindu-se puţin câte puţin, ajunge în cele din urmă la curăţirea desăvârşită”.
Aşadar, nu simţim frica de Dumnezeu datorită leprei păcatului, nu fiindcă ea nu ne-ar sta în fire. Pentru a o simţi cât de puţin, trebuie să luăm măsuri în vederea curăţirii sufletului.
Dacă mergem către dragoste prin frica de Dumnezeu, asta e pentru că „înmulţirea fricii de Dumnezeu e începutul dragostei”, după cum spune Ioan Scărarul. Frica de Dumnezeu ca frică „începătoare”, necurată, nedesăvârşită, ca frică a robului în faţa pedepsei - tocmai această frică ne este de folos şi de trebuinţă, pentru că ea îl fereşte la început pe om de păcat. Dacă mergem după răsplată, ne aflăm în starea năimitului - şi aceasta ne este de folos, întrucât ne dă imbold să facem binele. Iar a treia treaptă e frica fiului. Aici nu mai e vorba nici de pedepse, nici de răsplăţi, ci de bucuria împărtăşirii cu Tatăl, de săvârşirea binelui în numele fricii că poţi rămâne lipsit de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu - şi aceasta este dragostea cea desăvârşită.

Cum lucrează în noi frica de Dumnezeu?

Trebuie să mergem pe calea fricii începătorilor, a fricii robului. Credinţa noastră este o credinţă a pocăinţei. După ce am crezut în Domnul, trebuie să ne pocăim neîntârziat, fiindcă Hristos este curat, iar noi suntem plini de păcate. Aşadar, din necuraţi trebuie să ne facem curaţi, din muritori - nemuritori, din stricăciosi - nestricăciosi.

Dar pentru a ne curaţi, trebuie să ne vedem murdăria; pentru a ne pocăi, trebuie să ne cunoaştem păcatele. „Pătrunzând prin fereastră în casă, raza soarelui luminează în ea toate, aşa încât se vede până şi cel mai mărunt fir de praf care pluteşte în văzduh: în chip asemănător, când frica Domnului pătrunde în inimă îi arată toate păcatele ei”.
Frica de Dumnezeu ne arată cu adevărat păcatele noastre, aruncând lumină până şi în acele unghere ale sufletului în care de obicei nici nu ne uităm. Inainte de examen, elevul, începând pentru ultima dată să parcurgă paginile manualului, vede ce ştie şi ce nu ştie: şi păcătosul îsi aminteşte înaintea fetei Celui Preaînalt că va veni un ceas când se va înfatisa înaintea Tronului Domnului şi se va arăta nu în veşmântul nestricăciunii, pe care i-a dat-o Dumnezeu la botez, ci în haina tesută din lucrurile lui cele viclene.
Aşadar, este oare frica de Dumnezeu un mijloc eficace de curăţire a sufletului, sau despre ea Biserica vorbea doar pentru a-i ţine pe oameni „din scurt”? Nu, avem într-adevăr neapărată nevoie de ea, pentru că trebuie vi ne vedem păcatele - fără asta nu putem să ne mânruim. Frica de Dumnezeu îi arată omului păcatele lui.
Mai mult: frica de Dumnezeu şi dezrădăcinează păcatul. „Frica Domnului dezrădăcinează din suflet toate vicleniile şi păcatele, iar cine nu se teme de Dumnezeu cade în multe rele”. Aşa vorbea despre frica de Dumnezeu Antonie cel Mare - pe care l-am putea numi, fără să greşim, chiar „cel Uriaş”, dacă ţinem seama de asprimea luptei lui cu propria fire trupească pătimaşă. Şi în această luptă el n-a găsit o armă mai puternică decât frica de Dumnezeu.
Frica de Dumnezeu nu numai că-i arată sufletului păcatele lui şi le dezrădăcinează, ci îl şi apără pe om. Dacă omul păzeşte în sine frica de Dumnezeu, şi frica de Dumnezeu îl păzeşte pe el. „Frica de Dumnezeu îl păzeşte pe om şi îl ocroteşte până ce va lepăda trupul său, precum este scris: pentru frica Ta, Doamne, în pântece am luat, dureri de facere am avut şi am născut duhul mântuirii Tale (Is. 26, 18).
In Taina mirungerii, care se săvârşeşte în urma botezului, Biserica se roagă: „Păzeşte-l pe dânsul (pe cel botezat - n.a.) întru sfinţenia Ta. Intăreşte-l în credinţa ortodoxă. Izbăveşte-l de cel rău şi de toate uneltirile lui, şi păzeşte sufletul lui în frica Ta cea mântuitoare, în curăţire şi în dreptate, ca, în tot lucrul şi cuvântul bineplăcând Ţie, să se facă fiu şi moştenitor cereştii Tale împărăţii”. Omul tocmai a primit veşmântul nestricăciunii, însă are nevoie şi de pavăză, şi de sprijin ca să păzească această haină. Şi drept scut îi slujeşte tocmai frica de Dumnezeu.
Avva Dorothei spune că „frica de început este proprie stării noastre sufleteşti; ea apără sufletul de tot răul aşa cum lacul apără arama, pentru că s-a zis: frica Domnului abate pe tot omul de la rău (Pilde 15, 27)”. Ca atare, nu este deloc cazul să avem o atitudine atât de uşuratică în ce priveşte frica de Dumnezeu şi să zicem că au trecut vremurile iobăgiei şi sclavagismului. Aici nu este vorba aici de sclavie, nici de iobăgie, ci de o şcoală prin care trebuie să trecem şi în afara căreia - precum dau mărturie toţi cei ce au „absolvit” această şcoală - nu putem ajunge la dragostea desăvârşită.
Frica de Dumnezeu păzeşte sufletul de orice rău. Dacă nu fac vreun lucru rău, asta este pentru că am „lacul” care mă depărtează de la rău. Frica de Dumnezeu duce la curăţire şi mântuire. Aparent, lucrurile stau aşa doar în planul păcătoşeniei, că frica de Dumnezeu ne face trebuinţă doar ca să ne eliberăm de păcat. Chiar dacă ar fi adevărată această idee, frica de Dumnezeu tot ar rămâne preţioasă şi indispensabilă. Totuşi, asta nu este totul. Dacă vrem să primim de la Domnul darurile Sfântului Duh, II vom ruga ca cele dintâi daruri să fie duhul înţelepciunii, duhul priceperii şi duhul temerii de Dumnezeu.
Inţelepciunea... Va amintiţi însă? Inceputul înţelepciunii este frica de Domnul (Sirah 1, 15). „Dar ce, omul nu poate fi înţelept fără frica de Dumnezeu?” Poate, însă cu înţelepciunea lumească, nu cu cea dumnezeiască. Şi să nu uitaţi că dacă avem darul înţelepciunii dumnezeieşti, din punctul de vedere al lumii suntem nebuni. „Şi care este începutul înţelepciunii, fără numai a te depărta de tot ce este urât înaintea lui Dumnezeu?” Iată în ce constă înţelepciunea!
Dar cum să dobândim frica de Dumnezeu? In această privinţă există indicaţii precise ale Sfinţilor Părinţi, care au agonisit frica de Dumnezeu prin multe nevoinţe şi osteneli, iar unii chiar prin multe căderi. Awa Dorothei rezumă într-una din învăţăturile sale tot ce s-a spus pe această temă: „Părinţii au zis că omul dobândeşte frica de Dumnezeu dacă are pomenirea morţii şi pomenirea muncilor, dacă se cercetează pe sineşi seară de seară, ca să vadă cum a petrecut ziua, şi dimineaţă de dimineaţă, ca să vadă cum a trecut noaptea, de nu cumva a fost cutezător în purtarea sa şi, în fine, dacă se găseşte în împărtăşire apropiată cu un om temător de Dumnezeu”.
„Pomenirea muncilor” este pentru noi tocmai pomenirea rusinării de noi înşine, aducerea-aminte de momentul în care ne vom îngrozi de propria murdărie fără a fi în stare să mai facem ceva atunci. Anticii aveau dictonul memento mori, „adu-ţi aminte de moarte”, însă la noi este vorba despre ceva cu mult mai puternic. Adu-ţi aminte nu numai de moarte, ci de momentul când conştiinţa te va da în vileag şi nu vei mai putea face nimic. Această aducere-aminte este legată de frica robului.
„Dacă se cercetează pe sineşi seară de seară, ca să vadă cum a petrecut ziua” - iar noi nu ne urmărim faptele şi mişcările sufleteşti, şi dacă în anumite momente primim prin harul lui Dumnezeu frica de Dumnezeu şi ne vedem pentru o clipită păcatele, nu ne folosim de aceste raze şi nu ne cercetăm în lumina lor nici măcar o părticică din viaţa noastră - nici măcar o zi.
A treia condiţie - „de nu cumva a fost cutezător în purtarea sa”. Pentru noi aceasta este cea mai însemnată, pentru că nu dăm chiar nici o atenţie acestui aspect, înţelegând obrăznicia sau, hai să zicem, familiaritatea ca pe o atitudine normală a unui sex faţă de celălalt. Acesta este însă numai un caz particular al obrăzniciei în comportament.
Când Awa Lot se afla în chilia Avvei Agathon, a venit la acesta din urmă un monah care dorea să se închinovie- ze şi a întrebat: „Părinte, vreau să trăiesc cu fraţii. Cum îmi porunceşti să trăiesc împreună cu ei?” Bătrânul i-a răspuns: „După ce vei ajunge la ei, să taci în toate zilele ca în cea dintâi. Să fii în toate ca un străin”.

Cele mai mari libertăţi ni le îngăduim faţă de cei cu care trăim mereu - cu rudele şi cu apropiaţii noştri. încă destul de tolerabil ne comportăm cu cei de care ne-am apropiat ca străini, cu care ne-am întâlnit pentru prima dată, având, să zicem, chiar respect şi evlavie faţă de ei, lucru despre care Awa Dororhei spune: „Bine este pentru noi, fraţilor, a avea evlavie, a ne teme ca nu cumva să ne aducem vătămare nouă înşine şi altora, să ne cinstim unul pe altul” - să îi cinstim şi în continuare pe cei cu care la început eram atenţi. In scurtă vreme ne pierdem însă şi această purtare. Aparent, cu cât îl cunosc mai îndeaproape pe om, cu cât mă apropii mai mult de el, cu atât ar trebui să-l cinstesc mai mult, dar la noi se întâmplă tocmai pe dos.
Avem „aproape” şi avem „apropiaţi”. Pilda despre samarinean ne dă în vileag. Noi şi din „aproapele” cu care ne-am întâlnit pentru prima dată ca străini, faţă de care am avut la început cea mai mare atenţie, facem un „apropiat” şi ne „tragem de şireturi” cu el - iar atunci adio evlavie faţă de el. Şi dimpotrivă, bine ar fi să facem din „apropiat” „aproape”, să facem „aproape” din taţii noştri şi din mamele noastre. Sfinţii Părinţi ne preîntâmpină împotriva purtării slobode, întrucât ea strică frica de Dumnezeu, întrucât dacă mă raportez fără evlavie la cea mai de seamă dintre zidirile lui Dumnezeu, in care este pus chipul lui Dumnezeu, ce frică să mai am fată de Ziditor? Nu asa trebuie să stea lucrurile. Purtaţi-văpoverile unii altora... (Gal. 6, 2).
„Aşadar, sârguiţi-vă, după cum am zis, să vă înfrânaţi limba ca să nu ziceţi vreun lucru rău aproapelui şi să nu smintiţi pe nimeni nici cu cuvântul, nici cu lucrul, nici cu privirea, nici în vreun alt chip; şi lesne să nu vă întărâtaţi, ca nu cumva, atunci când vreunul dintre voi va auzi ceva neplăcut de la fratele său, să se tulbure îndată de mânie, să îi răspundă cu obrăznicie şi să stăruie întru defăimare asupra lui: lucrul acesta nu se cuvine celor ce voiesc să se mântuiască, nu se cuvine nevoitorilor”. Dacă vreunul dintre voi va auzi vreo vorbă neplăcută de la un prieten, să rabde, ca nu cumva sufletul lui să îşi piardă vlaga cum îşi pierde sucul un pepene găurit. Nu îi smintiţi pe ceilalţi prin purtarea voastră slobodă, pentru că ea e molipsitoare.
„Dacă se găseşte în împărtăşire apropiată cu un om temător de Dumnezeu”. „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti”, glăsuieşte înţelepciunea poporului.
Trebuie să ne lipim de oamenii care au frică de Dumnezeu. Awa Dorothei spune că alungăm de la noi frica de Dumnezeu prin aceea că facem cele potrivnice (celor patru condiţii arătate mai sus): nu avem pomenirea morţii, nici pomenirea muncilor iadului, nu luăm aminte la noi înşine şi nu ne cercetăm pe noi înşine ca să ne dăm seama cum ne petrecem timpul, avem împărtăşire cu oamenii fără frică de Dumnezeu şi nu ne păzim de obrăznicie.
Aceasta din urmă este mai rea decât orice, pentru că nimic nu izgoneşte atât de mult din suflet frica de Dumnezeu ca obrăznicia. Iar noi ne scăldăm în obrăznicie şi în familiarităţi, şi tocmai prin această „tragere de şireturi” măsurăm apropierea dintre oameni. In această privinţă, cuvântul „tovarăş” este aducător de pierzare sufletului. Oare nu esre obrăznicie atunci când un puştan de doisprezece ani îi strigă unei bătrâne: „Ei, tovarăşa!”
Şi atunci, cum să păstrăm neclintită frica de Dumnezeu?
Căci dacă frica de Dumnezeu îl apără pe om, datori suntem la rândul nostru să o păzim. In psalmul 118 (catisma a 17-a) se află cuvintele: gătitu-m-am şi nu m-am turburat a păzi poruncile Tale (Ps. 118, 60). Dacă agonisim în noi înşine frica de Dumnezeu, trebuie s-o păzim, să ne străduim a ne întări în ea: da, frica de Dumnezeu nu este un scop, însă ea este singura cale spre mântuire, singura cale spre iubirea de Dumnezeu.
„Cel ce voieşte să aibă totdeauna neclintită în inima sa frica de Dumnezeu, poate pricepe (cum poate să ajungă la asta) din pilda următoare: dacă cineva voieşte să meargă undeva, îşi pune încălţări - iar Scriptura zice că încălţările sunt semn al pregătirii (Efes. 6, 15). Aşij- derea este scris: gătitu-m-am şi nu m-am turburat (Ps. 118, 60). Aşadar, cine vede că are de făcut un lucru oarecare, de la pregătirea cea trupească trebuie să ia pildă pentru cea duhovnicească şi să încalţe încălţările duhovniceşti, adică să se pregătească prin frica de Dumnezeu... şi după ce şi-a pregătit inima să II cheme pe Dumnezeu ca El să îi dăruiască frica aceasta. Iar când în orice lucrare a sa va pune înaintea ochilor săi frica aceasta, ea se va face neclintită în inima lui”.
Noi suntem călători, care ne străduim să alergăm pe un munte (iar câteodată şi fugim în jos de pe el şi cădem), şi trebuie să fim gata de orice drum, trebuie să fim pregătiţi întotdeauna. La începutul fiecărei zile trebuie să ne amintim că la orice lucru trebuie să purcedem cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu. Aşadar, numai fiind noi înşine activi păzim în noi frica de Dumnezeu. Altfel, vom avea dispoziţii sufleteşti bune doar când şi când, nimic mai mult: dar noi avem nevoie să trăim, avem nevoie să ne rânduim sufletele pentru viaţa veşnică.
Trebuie însă nu numai să avem neclintită frica de Dumnezeu, ci si să o aflăm la vreme când avem trebuinţă de ea. Bine zice Awa Isaia că dacă cineva dobândeşte un
lucru oarecare pentru o nevoie a sa, dar când are trebuinţă de el nu îl găseşte, în zadar l-a agonisit. Aşa este cel ce spune: „mă tem de Dumnezeu”, dar când e pus în nişte împrejurări în care este nevoie de această frică - de pildă, când are neapărată nevoie să stea de vorbă cu cineva şi simte atunci porniri de mânie şi obrăznicie neînfrânată, sau imboldul de a-l învăţa pe celălalt lucruri la măsura cărora el însuşi nu a ajuns, sau dorinţa de a ajunge vestit între oameni - nu va afla în sine frica de Dumnezeu, zadarnice sunt toate ostenelile lui.

Totul trebuie să fie pe un singur front: după cum nu se cuvine să avem două fronturi - al aproapelui şi al apropiaţilor, nu se cuvine nici să ţinem „contabilitate dublă”. Trebuie să ne folosim totdeauna de frhttps://i.servimg.com/u/f62/19/61/71/78/88860_10.jpgica de Dumnezeu, odată ce am dobândit-o.
Pe cei ce cred că au dobândit frica de Dumnezeu îi paşte o primejdie. Unii au această părere despre sine fiindcă atunci când îşi amintesc de munci şi de Judecată se umilesc, plâng, după care cad în păcat: ei bine, să ştie că aceasta nu este frică de Dumnezeu.
„Când vine la tine o aducere-aminte ca aceasta şi te străduieşti să arăţi prin fapte că te-ai îndreptat, aceasta este adevărata aducere-aminte, prin care se iartă păcatele. Iar când vezi că amintindu-ţi (frica de Dumnezeu şi Judecata) te umileşti, pe urmă cazi din nou în aceleaşi păcate sau chiar într-unele şi mai rele, să ştii că o asemenea aducere-aminte este de la cel rău si că dracii ti-o insuflă spre osândirea sufletului tău”.

Am început de la faptul că „înmulţirea fricii de Dumnezeu e începutul dragostei”. Se poate spune şi luând-o invers: „Pe măsura împuţinării dragostei are loc în noi frica, pentru că cel în care nu este frică ori este plin de iubire, ori a murit cu sufletul”. Mulţi dintre noi mor cu sufletul, dacă nu au murit deja. Şi această moarte - moartea sufletului - este moartea adevărată, după cum spune Grigorie Palama, mult mai cumplită decât moartea trupului, pentru că moartea trupului este trecătoare, trupul va învia în Ziua celei de-a doua Veniri. Dar după cum sufletul poate muri înainte de moartea trupului, el poare şi învia înaintea învierii celei de obşte.

Problemei fricii de Dumnezeu trebuie să îi dăm un loc de frunte în sufletul nostru. Cu privire la celelalte virtuti, la Sfinţii Părinţi sunt anumite deosebiri: fiecare din ei pune „în capul unghiului” acea virtute de care el avea o nevoie aparte pentru mântuire. Toţi Sfinţii Părinţi sunt însă de acord într-o privinţă: tuturor oamenilor le trebuie în aceeaşi măsură frica de Dumnezeu. Noi suntem cei ce, în mândria noastră, ne îndoim de faptul că ea ne mai trebuie acum, în secolul XX. Dar Sfinţii Părinţi au dovedit toate cele ce s-au spus până acum - inclusiv că ne face neapărată trebuinţă frica de Dumnezeu - nu cu vorba, ci cu fapta.
Sfantul Serghie Meciov
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Lun Mai 14, 2018 1:10 pm

Cinstitele lui moaşte au fost aduse la Constantinopol, căci agarenii sfătuindu-se ca să năvălească asupra insulei Ciprului, însuşi sfântul prin descoperire a poruncit să fie mutat. Şi acum acolo unde se află, săvârşeşte pururea minuni celor ce aleargă la el cu credinţă.




avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Mai 16, 2018 12:58 pm

Psalmul 68 a lui David;
17.Mantuieste-ma din noroi,ca sa nu ma afund;izbaveste-ma de cei ce ma urasc si din adancul aopelor.
19.Auzi-ma Doamne,ca buna este mila TA;dupa multimea indurarilor  Tale cauta spre mine.
21.ia aminte la sufletul meu  si-l mantuieste pe el;din mainile vrajmasilor mei izbaveste-ma !
......Citat:
In Epistola catre efeseni cap.2 vs.8 se spune:"Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu."
Cum intelegeti aceasta afirmatie? Mantuirea este un cadou nemeritat sau o rasplata pentru efortul nostru?

Nu este nicio neclaritate in aceasta afirmatie. Nicio antinomie.

Mantuirea este de la Dumnezeu, este un dar. 

Nu se afirma ca este rezultatul unui efort comun Dumnezeu-Om, unei cooperari umano-divine.

Credinta insasi, prin care ne mantuim, nici acest efort minimal nu este de la noi. Este insuflata de Dumnezeu. Suntem alesi, nu alegem. ("aceasta [credinta] nu este de la voi")

Credem pentru ca Dumnezeu vrea sa credem.

Deci Mantuirea nu este niciun "cadou nemeritat" nicio "rasplata pentru efortul nostru". 

Este un cadou, prin cadoul credintei, pe care Dumnezeu decide unilateral cui il da.-
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Mai 16, 2018 1:00 pm


Mantuieste-ma Dumnezeule,mantuieste-ma !
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Mai 16, 2018 1:05 pm

avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Sam Mai 19, 2018 2:24 pm

Sfantul Mucenic Patrichie, episcopul Prusei



Tot astazi, facem pomenirea:
- Cuviosului Memnon;
- Sfantului Dimitri Donskoi, Mare Cneaz al Moscovei;
- Sfantului Mucenic Arolot;
- Sfintei Chiriachi;
- Sfintei Mucenite Teotimi.
Maine, facem pomenirea Sfantului Mucenic Talaleu.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Sam Mai 19, 2018 4:08 pm

IN Psalmul 27;1:
1.Catre Tine,Doamne,am strigat,Dumnezeul meu,ia aminte !.
Ca de nu vei auzi ,ma voi asemana cu cei care se coboara in groapa.https://i.servimg.com/u/f62/19/61/71/78/floare10.jpg
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Dum Mai 20, 2018 2:30 pm

Sa ne bucuram si de aceasta zi...
 Astazi..SF Talaleu,Talasie si Lidia..
La multi 
ani,Lidia acolo unde esti...

Zi de duminica binecuvantata,in cafenea are culoarea rosie.. <3 
Sa ne bucuram de fiecare cilipa daruita,de fiecare moment si loc in care ne aflam ,precum si de cei cu care ne intalnim si carora sa le acordam un zambet ,o imbratisare.. ca nu ne costa nimic !
Ba,le vom primi intotdeauna ...insutit !
Astazi,este zi de duminica,dupa cum spuneam mai sus...
Este duminica a VII-a dupa PASTI a Sfintilor  Parinti de la Sinodul I Ecumenic;
Se va citi,Evanghelia  :Ioan 17,1-13:RUGACIUNEA LUI IISUS.
 Va doresc o zi cu binecuvantari si sa auzim doar de bine si frumos !
Fiti iubiti(e) !
Doamne iarta-ne si ne ajuta !
Doamne iti multumim pentru tot si toate !
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Lun Mai 21, 2018 4:36 pm

Buna dimineata,oameni frumosi la suflet !<br>
Suntem in lunea albastra in cafenea…<br>

Psalmul 109 – Pentru ca tinerii să îi cinstească pe cei bătrâni.
Astazi,citim si ascultam.PSALMUL 109 :
Psalmul 109
1. Zis-a Domnul Domnului Meu: "Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale".
2. Toiagul puterii Tale ţi-l va trimite Domnul din Sion, zicând: "Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor Tăi.
3. Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile sfinţilor Tăi. Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut".
4. Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: "Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec".
5. Domnul este de-a dreapta Ta; sfărâmat-a în ziua mâniei Sale împăraţi.
6. Judeca-va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi capetele multora pe pământ.
7. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înălţa capul.
https://youtu.be/9GZ4Bg53lnk
Sa aveti parte, de o zi cu adevarat duhovniceasca plina de caldura ,liniste si bucurii.<br>
DOAMNE AJUTA- NE !<br>
“Inima infranta Dumnezeu nu o va urgisi!”<br>
<a href="https://i1.wp.com/i63.tinypic.com/2we9r8y.png"><img src="https://i1.wp.com/i63.tinypic.com/2we9r8y.png" style="max-width:100%;"></a>
</p></div>
</div>
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mar Mai 22, 2018 11:13 am

În această lună în ziua a douăzeci şi doua, pomenirea sfântului mucenic Vasilisc, nepotul sfântului Teodor Tiron.
Acest sfânt a trăit în zilele lui Maximian şi era din satul Humialon, din Eparhia Amasiei, nepot al sfântului marelui mucenic Teodor Tiron. Odată a fost la luptă mucenicească mai înainte cu sfântul Eutropie şi Cleonic, care erau în rândul ostaşilor, tovarăşi cu sfântul Teodor. Şi săvârşind aceia mucenicia pentru Hristos, el a rămas în temniţă.
După aceea, dorind ca să săvârşească calea strădaniei, şi rugându-se pentru aceasta lui Dumnezeu, a fost învrednicit arătării sale, căci i s-a poruncit să se tocmească cu rudeniile lui şi să meargă la Comane să mărturisească. Deci mergând cu ostaşii la casa lui, şi sărutând pe maică-sa şi pe fraţii săi, şi învăţându-i să stea în credinţa lui Hristos, a fost prins atunci de slujitorii ce fuseseră trimişi de guvernatorul Agripa. Aceştia legându-l şi încălţându-l cu încălţăminte de fier care aveau într-însele multe cuie ascuţite, I-au gonit tocmai spre drumul Comanelor. Şi sosind la satul Dacnon, au găzduit la o femeie, anume Traiani, şi au legat pe sfântul de un paltin uscat cu mâinile îndărăt; şi făcând sfântul rugăciune, a înverzit paltinul şi a înfrunzit, iar acolo unde sta sfântul a ieşit din pământ o fântână cu apă, ceea ce văzând slujitorii şi femeia aceea, se zice că au crezut în Hristos şi au dezlegat pe sfântul din legături. Şi dacă au sosit la oraşul Comanelor, a fost dus sfântul înaintea guvernatorului, şi neplecându-se el a jertfi, a făcut cu rugăciunea sa să se pogoare foc din cer şi a ars capiştea idolilor şi idolul din ea, Apolon. Atunci, mâniindu-se foarte guvernatorul şi pornindu-se cu urgie, a poruncit să i se taie capul şi să i se arunce trupul în râu; şi aşa şi-a luat cununa muceniciei, întru slava şi lauda Dumnezeului nostru, Amin.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Sinod al doilea cel a toată lumea, care a fost în Constantinopol, în vremea împăratului Teodosie cel Mare, la anul 381, împotriva lui Macedonie, eretic şi luptător împotriva Duhului Sfânt.
 
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Marcel, care, adăpat fiind cu plumb topit, s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Ioan Vladimir, cneazul Serbiei şi făcătorul de minuni, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Codru, care s-a săvârşit fiind târât de cal.
Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Sofia doctoriţa, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului sfinţit mucenic Zaharia de la Prusa, care s-a nevoit la anul 1802.
 
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Mai 24, 2018 12:25 pm

Iar Domnul, Cel ce l-a sfințit pe robul lui cel ales încă din pântecele maicii sale a binevoit a-i da în gând copilului care era de șapte ani să ceară să i se facă un stâlp în apropierea celui al cuviosului Ioan. Și după ce s-a făcut aceasta, îndată a stat pe el, având ca adăpost un cerdăcuț cioplit din lemn de nuc.
sursa:www.doxologia.ro
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Dum Mai 27, 2018 1:47 pm

 Despre rugăciunea în biserică să ştiţi că ea este mai presus decât rugăciunea săvârşită acasă, căci este înălţată de o adunare întreagă de oameni, în cadrul căreia, poate, există multe rugăciuni foarte curate, aduse din inimi smerite către Dumnezeu, pe care El le primeşte ca pe o tămâie binemirositoare şi alături de care sunt primite şi ale noastre, măcar că sunt neînsemnate şi neputincioase. (Sfântul Macarie)

* La biserică trebuie să mergem cu duh paşnic, căci nici rugăciunea nu este primită dacă avem ceva cu cineva sau am supărat pe cineva. (Sfântul Macarie)

* Este importantă rugăciunea bisericească: cele mai frumoase gânduri şi sentimente tocmai în biserică vin, este adevărat, şi vrăjmaşul atacă mai tare în biserică, dar prin semnul crucii şi prin rugăciunea lui Iisus îl alungaţi. Este bine să stai în biserică într-un colţ întunecat şi să te rogi lui Dumnezeu. “Sus să avem inimile!“- glăsuieşte preotul, iar mintea noastră deseori umblă pe pământ, cugetând la lucruri nefolositoare. Luptaţi-vă cu acest lucru. (Sfântul Varsanufie)

* În timpul rugăciunii nu ne este de folos să năzuim către simţiri înalte. Trebuie numai să pătrundem sensul cuvintelor rostite, să ne rugăm cu atenţie şi atunci, cu timpul, Domnul ne va da şi vederea duhovnicească, şi înduioşarea inimii. (Sfântul Nicon)
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Mai 31, 2018 3:21 pm

https://youtu.be/QloIUEUJips
Psalmul 118 a lui David :

1. Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor,
3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale.
8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.
9. Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc ţie.
12. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
13. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.
14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăţia.
15. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.
16. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.
17. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.
18. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.
19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
21. Certat-ai pe cai mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23. Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă îndreptările Tale.
27. Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
29. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.
30. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.
31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruşinezi.
32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea.
34. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.
35. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie.
37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38. Împlineşte robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39. Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
42. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
 cititi tot Psalmul pe  www.bibliaortodoxa.ro
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Lun Iun 04, 2018 3:20 pm

ugăciune la întristări, spaimă, gânduri şi vise urâte care tulbură pe om
   
 (Din Psalmii lui David)

*Dumnezeule, întru numele Tău mân­tuiește-mă și întru puterea Ta mă ju­decă. Dumnezeule, ascultă rugă­ciunea mea; pleacă urechea Ta la graiurile gurii mele. Ia aminte spre mine și mă ascultă, că m-am mâhnit întru îngrijorarea mea și m-am abă­tut. Inima mea s-a tulburat întru mine și frica morții a căzut asupra mea. Temere și cutremur au venit peste mine și întunericul m-a acoperit.
**Doamne, Dumnezeul mântuirii me­le, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta. Să ajungă până la Tine rugă­ciu­nea mea; că s-a umplut de rele sufletul meu și viața mea de iad s-a apropiat!
***Miluiește-mă, Doamne, că nepu­tin­­­cios sunt! Vindecă-mă, că s-a tul­bu­rat foarte sufletul meu. Ostenit-am întru suspinarea mea. În toate nop­țile îmi stropesc patul cu lacrimile mele și în ele îmi scald așternutul.
****Pentru ce ești mâhnit, suflete al meu, și pentru ce mă tulburi? Nădăj­­duiește spre Dumnezeu și mă voi măr­turisi Lui, mântuirea feței mele și Dumnezeul meu.
*****Domnul este luminarea mea și Mân­­tuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este sprijinitorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?
******Iubi-Te-voi, Doamne, virtutea mea! Domnul este întărirea mea și scă­pa­rea mea și izbăvitorul meu. Dumnezeu este ajutorul meu și voi nădăjdui întru Dânsul: Apărătorul meu și puterea mântuirii mele și sprijinitorul meu. Amin.
Citește alte articole despre: rugăciune, întristare, spaimă, tulburare, vise urâte, ocrotirea lui Dumnezeu pe https: www.doxologia.ro
 linK;www.anitanna.wordpress.com

imagini:GOOGLE


avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mar Iun 05, 2018 1:16 pm

Sf. Sfințit Mc. Dorotei, episcopul Tirului; Sf. Mc. Apolo și Leonid



1. Sfântul Dorotei a fost episcop al cetăţii Tirului, pe vremea împărăţiei lui Diocleţian, păgânul împărat al Romei, iar pentru prigoana cea cumplită care era atunci împotriva creştinilor, el şi-a lăsat scaunul şi s-a ascuns prin locuri neştiute.
După aceea, împărăţind marele Constantin şi Biserica lui Hristos luând alinare, Sfântul Dorotei s-a întors iarăşi în Tir la scaunul său şi păstorea bine turma oilor celor cuvântătoare, aducând pe mulţi de la rătăcirea închinării de idoli la Dumnezeu.
El a trăit până pe vremea lui Iulian Paravatul, care, luând împărăţia, la început nu duşmănea pe faţă Biserica lui Hristos, ci în ascuns, poruncind boierilor săi celor de un gând cu el, care stăpâneau ţările, să muncească şi să ucidă pe creştini.
Iar Sfântul Dorotei, văzând muncirea cea mare care se făcea credincioşilor, şi-a lăsat iarăşi scaunul Bisericii Tirului, fugind de mâinile muncitorilor; pentru că Domnul a poruncit să nu ne lăsăm în primejdii ce vin la arătare de la prigonitori, ci să fugim de ele, după cum zice: Când vă vor goni pe voi din cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă
Deci, ieşind de la Tir, a mers în Tracia; dar nici acolo n-a scăpat de slujitorii de idoli, chemându-l Dumnezeu la cununa mucenicească. Şi a fost prins de boierii lui Iulian în cetatea Diopolin, unde, suferind multe bătăi şi răbdând felurite pătimiri, şi-a dat în munci fericitul său suflet în mâinile lui Hristos Dumnezeu, fiind foarte bătrân; căci avea de la naşterea sa o sută şi şapte ani.
Şi a lăsat după sine felurite scrieri folositoare Bisericii, în limba greacă şi latină, pentru că era bine iscusit în amândouă limbile acestea, fiind bărbat desăvârşit în înţelepciunea cea duhovnicească şi în cea dinafară.
El a scris vieţile prooroceşti şi apostoleşti şi alte cuvinte folositoare şi tâlcuiri, iar acum, fiind el însuşi scris în cartea vieţii, se sălăşluieşte cu acei sfinţi, ale căror vieţi le-a scris.
2. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfinților Mucenici Apolo și Leonid
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Iun 06, 2018 12:09 pm

Suntem in a treia zi de post din Postul Sf.Petru si Pavel… pana la data de 29.iunie 2018,cand sarbatorim Sfanta lor Zi !
La noi ,la ortodocsi postul este mai aspru,doar cu legume si peste in sambetele si duminicile din aceasta perioada ,ori in zilele in care sunt sarbatori bisericesti…  si avem dezlegare.
Asa ca va doresc celor care tineti acest post…sa-l aveti usor si cu spor… dar trebuie sa ne si rugam,sa ne iertam,sa ne iubim sufleteste aproapele chiar si pe cel care ne uraste,ne greseste… sa facem milostenie si alte lucruri bine placute lui Dumnezeu !
A nu manca nu inseamna post… !
Toate cele bune,iar fiecare dintre noi face ce stie cel mai bine !
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Iun 06, 2018 12:11 pm

Astazi in calendarul ortodox:
Sf. Ilarion cel Nou
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Iun 07, 2018 11:31 am

. Sfantul Sfintit Mucenic Teodot († 303) - A trait la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. El a fost episcop al Bisericii din cetatea Ancira Galatei. In timpul persecutiei imparatului Diocletian (284-305), episcopul a fost parat ca a ingropat trupurile unor martire si a fost condamnat la moarte. Crestinii au luat trupul martirului si l-au ingropat. Afland despre acest lucru, prefectul a ordonat soldatilor sa-i aresteze pe toti crestinii si sa-i tortureze. Viata lui este aratata la 18 mai cand au patimit cele sapte fecioare ale caror moaste le-a ingropat. Sfantul Sfintit Mucenic Teodot este insa amintit si la 7 iunie pentru ca in aceasta zi a primit cununa muceniciei pentru Mantuitorul Iisus Hristos.
2. Tot astazi, Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe Sf. Mc. Zenaida si pe Sf. Cuv. Sebastiana.
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Iun 07, 2018 2:30 pm


Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin!
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Iun 07, 2018 2:31 pm

avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mier Iun 13, 2018 2:49 pm

AF Achilina si Sf Ier Trifilie 
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Joi Iun 14, 2018 1:42 pm

Sfântul Prooroc Elisei – A fost fiul lui Șafat, un bogat proprietar de pământ din Abel-Mehola, din nordul Israelului. Chemarea profetică a lui Elisei s-a făcut din poruncă divină, căci Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să-l ungă pe acesta profet în locul său. Astfel, Sfântul a mers la Elisei care se afla împreună cu tatăl său la câmp și a trecut pe lângă acesta aruncându-i mantia. Atunci a lăsat Elisei boii și a alergat după Sfântul Ilie cerându-i voie să meargă să își ia rămas bun de la părinți și apoi va veni după el, lucru care s-a și întâmplat (III Regi cap 17). Sfântul Prooroc Elisei a fost martor înălțării la cer într-un car de foc a profetului Ilie. După despărțirea prin răpirea la cer a profetului Ilie, învățătorul său, Elisei a cercetat școlile proorocești din Ierihon și Betel spre a se încredința de râvna lor religioasă și a le lua în grija sa. Apoi, o perioadă a stat în muntele Carmel. Reîntorcându-se în Samaria și-a desfășurat activitatea profetică timp de 50 de ani, săvârșind multe minuni, astfel a îndulcit apele la Ierihon (IV Regi. II, 19, 22), prin rugăciunile sale a înviat un copil (IV Regi IV,34), de asemenea un ofițer sirian, Neeman, este vindecat de lepră de către profetul Elisei, care îi cere să se scalde de șapte ori în Iordan (IV. Regi cap V). Sfântul Proroc Elise s-a mutat la Domnul 840 iHr fiind îngropat în Sevastopoli, în Samaria
Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului – s-a născut în insula Sicilia din părinți binecredincioși, primind o educație aleasă. La maturitate și-a vândut averea moștenită de la părinți, o parte a împărțit-o săracilor, iar cu restul de bani a ridicat o mănăstire în insula Chios (Marea Egee), aici dedicându-se slujirii lui Dumnezeu. Pentru viața sa curată, Patriarhul Nichifor l-a chemat la Constantinopol ca slujitor la Patriarhie și ajutor al său. Acesta l-a însoțit pe patriarhul Nichifor în două exiluri în timpul persecuției iconoclaste a împăratului Leon Armeanul (813-820). În anul 817 a fost trimis la Roma ca reprezentant oficial al patriarhului. În timpul domniei împăratului iconoclast Mihail Balbul (820-829), după moartea patriarhului Nichifor, a fost întemnițat timp de 9 ani pentru că a apărat cultul sfintelor icoane, fiind eliberat în anul 830, apoi în timpul împăratului Teofil (829 – 842) a fost exilat reîntorcându-se după moarte acestuia, în anul 842. A fost numit Patriarh al Constantinopolului în timpul împărătesei Teodora care a pus și capăt ereziei iconoclaste. În timpul păstoriri sale ca patriarh a fost restabilit cultul sfintelor icoane și s-a stabilit sărbătoarea Ortodoxiei în prima Duminică a Postului Mare. A trecut la cele veșnice în anul 846, 14 iunie.
articol preluat de pe: basilica.ro
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Dum Iun 17, 2018 12:04 pm

Astazi,citim si ascultam Psalmul 130 a lui David :
https://youtu.be/u9dBtTsFbII

https://i.servimg.com/u/f75/19/61/71/78/mv_sva10.gif
O cântare a treptelor. 
1. Doamne, nu s-a mândrit inima mea, nici nu s-au înălţat ochii mei, nici n-am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine,  
2. Dimpotrivă, mi-am smerit şi mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc înţărcat de mama lui, ca răsplată a sufletului meu.  
3. Să nădăjduiască Israel în Domnul, de acum şi până în veac! 
Citirrea  Psalmilor,o rugaciune putenica impotriva alungarii dra
cilor din toate ungherile inimii,ale sufletului... spune un mare duhovnic.
Psalmul 130 - Pentru ca Dumnezeu să dăruiască pocăința și să aline cu nădejde oamenii, ca să se mântuiască.
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  anitanna-6 la data de Mar Iun 19, 2018 12:16 am

Sfintii Ipatie,Leontie si Teodul..
Sfintii de astazi !
avatar
anitanna-6

Mesaje : 7668
Data de înscriere : 20/09/2010
Varsta : 74
Localizare : Galati

Vezi profilul utilizatorului http://www.anitanna.wordpress.com

Sus In jos

Re: Sfanta Treime

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 9 din 11 Înapoi  1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum